Schela Țicleni a cunoscut o dezvoltare impetuoasă, furnizând în anii 60, singură, 25%, iar împreună cu Schela de Extracție Bâlteni, 33% din producția de țiței a țării. Schela de Extracție Bâlteni a existat până în 1961, când a fost desființată, iar sectorul extracție Bâlteni a fost arondat Schelei de Extracție Țicleni, tot atunci a fost înființată Schela de Extracție Craiova. Forajul și exploatarea de țiței s-a extins la Tg.Jiu, Colibași, Bustuchin, Brădești, Iancu Jianu, Turburea, Bibești, Stoina, Vârteju, Vladimir, etc, Țiclenii constituind locul geometric al petrolului Olteniei. Dacă inițial, oltenii au învățat tehnica forajului și extracției petrolului de la prahoveni, a venit rândul ca gorjenii să-i învețe această tehnică și pe bănățeni, la Șandra, Suplacul de Barcău, Zădăreni etc., pe teleormăneni la Videle și în alte locuri. Petroliștii gorjeni s-au afirmat și peste hotare, în Algeria, Irak, India, Afganistan, Golful Persic și chiar în Golful Mexic și alte zone din afara țarii. Industria petrolului din Oltenia a readus acasă pe cei care plecaseră după o slujbă la Constanța, București sau alte zone ale țării. Ba, mai mult, din alte zone ale țării au venit la unitățile de petrol din Oltenia, găsind aici locuri de muncă, oameni din toată țara, unii stabilindu-se definitive aici. Industria de petrol din Oltenia a fost o adevarată școală a vieții. Pe o întindere de sute de kilometri, “fără gard” și fără paznici, oamenii și-au făcut datoria din conștiință, nu împinși de la spate, înfruntând nu odată, pericole destul de mari, pe vreme bună sau rea. Petrolul a făurit multe destine și a schimbat viața multor localităţi. Datorită petrolului Țiclenii au devenit oraș în 1968. Înființarea liceelor de petrol e tot un rezultat al dezvoltăriii industriei de petrol. Dintre petroliști s-au afirmat mulți oameni, conducători care au ajuns chiar miniștri. Dar după 1990, industria de petrol a început să intre în declin, numărul de locuri de muncă scăzând vertiginos. Mulţi își caută de lucru înafara țării, pentru că alte soluții nu au fost găsite până în prezent. Pe bună dreptate, scriitorul Mihai Pelin punea întrebarea: “Oare ce vor face oamenii de aici când nu va mai fi petrol? (Ziarul Flacăra din 19 noiembrie 1976, în articolul “Țicleni – cea mai lungă stradă din România”)”. Dar să vă redau, dragi cititori, un fragment dintr-un cântec al îngrijitoarei de la vițeii C.A.P.-ului Țicleni, Ana Filipescu:
“De când e schela-n Țicleni/Oamenii sunt toți boieri./ Petrolul de nu era/ Nu ştiu lumea ce făcea,/ Petrolul când s-o găti, /Nu știu Doamne, ce-o mai fi/ N-o mai fi nici bani, nici pâine,/ Ce-o mai fi Doamne pe lume.”
Petrolul a fost vectorul principal care a dus la descoperirea motorului cu ardere internă, folosindu-l drept combustibil; transporturilor rutiere, feroviare, aeriene; cosmonauticii; dezvoltarea petrochimiei, etc
De aceea, și petroliștii ar trebui să fie prețuiți la valoarea lor.
Sursa ”Ziarul Gorjeanul”
